Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Concerte’ Category

C0057.Still003

Joi, 21 Mai 2015, ora 18:00, la Căminul Preoţesc, a avut loc lansarea volumului „Antologie de Sonet Italian”, volum dedicat acad. C.D. Zeletin, cu ocazia împlinirii onorabilei vârste de 80 de ani. Astfel, i-am oferit 80 de sonete italiene pe muzică, Domnia Sa fiind traducătorul lui Michelangelo şi a unei mari părţi din Renaşterea italiană. Despre carte au vorbit Florian Chelu Madeva şi poeta Sabina Măduţa, respectiv a interpretat muzical Alexandrina Chelu.

Cartea de faţă era, dintru început, concepută ca un gest de admiraţie faţă de cultura italiană ca inventator concret al sonetului literar, elaborare ambasadorială am putea spune, dar mirabila întâlnire cu scriitorul C. D. Zeletin ne-a trezit ideea de a-l sărbători cu 80 de sonete muzicale întru împlinirea vârstei octogenare ce s-a petrecut pe 13 Aprilie 2015. Majoritatea compoziţiilor muzicale create pentru cele 80 de sonete sunt semnate de cantautorul Florian Chelu Madeva, alături de fiica sa, Alexandrina Chelu şi de alţi autori bihoreni: Emil Sauciuc, Claudiu Frunză, ş.a.
În 2014 am realizat cele 76 de sonete ale lui Michelangelo Buonarroti, cu ocazia comemorării a 450 de ani de la trecerea în eternitate – prima integrală muzicală a sonetelor geniului toscan. Prezentarea publică a creaţiei muzicale sus amintite în marginea marelui renascentist – care s-a bucurat şi de o prefaţă foarte consistentă scrisă de C. D. Zeletin –, eveniment care s-a petrecut în sala Rotonda a Muzeului Literaturii Române la 18 februarie 2014, am intrat în linie dreaptă cu munca pentru florilegiul italian mult aşteptat, dar de un curaj şi-o forţă care ne-au determinat să-l intitulăm partea întâi.
Dacă la prima parte a Sonetului bihorean, apariţie editorială a anului de graţie 2014, am ales ca subtitlu din lirica poeţilor bihoreni, acum am preferat sintagma antologie de limbă italiană, întrucât avem în program şi includerea unor autori de altă naţionalitate care au scris în italiană – astfel se face că pentru tomul prezent ne bucurăm de sonetul Non hauria Ulise o qual un qu’altro mai / Nici Odiseu, nici altul în renume, aparţinând renascentistei Louise Labé, poezie ce are ca variantă românescă excelenta traducere a poetei Veronica Porumbacu –, aşa încât următoarele tomuri să îmbrăţişeze şi alţi sonetişti „meteci“, de pildă, în volumul doi, invitat de onoare va fi Gheorghe Asachi, ctitorul sonetului românesc. Aşijderi, întru acelaşi spirit, să nuanţăm, mai ales pentru cel care va parcurge cu seriozitate traducerea lui C. D. Zeletin, că vom încerca să folosim sub linia melodică a viitoarelor compoziţii şi tălmăciri ale altor traducători, dar numai şi numai dacă iambul şi endecasilabul – despre care Dante spune că este cel mai falnic, „atât prin durata lui cât şi prin puterea lui de a cuprinde gânduri, construcţii şi cuvinte […] vrednic de cinstea de a fi ales cu precădere în urzirea versurilor“ – sunt bine cumpănite, precum avem exemplul versiunii amintite pentru lyoneza Louise Labé (p. 152).
De-a lungul anilor, pledând şi apologizând asupra formei muzicale a sonetului pe care am conceput-o cu doar două măsuri din Johann Sebastian Bach, am asertat că dacă marele turingian a avut nevoie de aproape 200 de ani spre a fi preţuit, atunci sonetul nostru va avea răbdare şi trei secole pentru a fi pus la rangul pe care îl merită. Mirificul tratat De vulgari eloquentia ne oferă, în acest sens, cel mai adânc ecou: „mângâiaţi de dulceaţa acestei glorii, nu ne pasă de surghiun“.

Read Full Post »

CarmenLansarea de carte a prietenei poete Carmen Simion din Paşcani a avut loc chiar la Ipoteşti, în cadrul evenimentului „Ziua Mondială a Poeziei”, organizat de poetul Constantin Cristescu, unde au avut loc mai multe lansări. Întru susţinerea poetei am venit mai mulţi, din mai multe părţi: eu cu tatăl meu, Florian Chelu Madeva, direct de la Oradea, Constantin Moldovan şi Cristian Tonolla din judeţul Suceava, dar şi prieteni ai poetei, din zonă. A fost o adevărată încântare să te afli pe plaiurile natale ale poetului Mihai Eminescu, iar faptul de a te afla acolo chiar în cadrul unei lansări de carte, a fost chiar o onoare.

Despre cartea poetei Carmen Simion am spus câteva cuvinte, mărunte şi sincere, care au izvorât din sufletul meu, pentru ea ca om, şi pentru ea ca poet. Vă transmit aceste gânduri şi în scris, după ce le-am mărturisit în viu grai, la Ipoteşti, cu mari emoţii:

„Carmen Simion – un om cum nu am mai întâlnit vreodată şi cum cu greu mai poţi întâlni, deci nu pot decât să mă simt bucuroasă că eu l-am întâlnit. Şi mai mult, mă bucur că m-a ales pe mine să pot scrie câteva cuvinte despre volumul ei de debut: „Fărâme de suflet”. În sinea mea mă gândeam că nu sunt chiar o persoană avizată să vorbesc despre o carte, eu având la bază doar un mic volum de sonete cu care am debutat, însă mi-a venit în minte un „gând răzleţ” – spre a mă exprima cu poeta –, cum că fiecare poet, mai mic sau mai mare, a avut de fapt la un moment dat doar o carte – adică volumul de debut! Indiferent dacă după acea carte au mai urmat o sută, una sau niciuna.

15
Astfel, nu pot să spun decât că poezia lui Carmen mă bulversează, este plină de metafore, aproape la fiecare vers. Ai spune la un moment dat că te sufoci, că te blochezi în mersul liric, dar ajungi să te obişnuieşti cu felul ei de a scrie, de a fi, încât Carmen şi-a câştigat în rândul poeziei un lucru foarte important: un stil. Dintr-o mie de poezii, în care s-ar afla poezia lui Carmen, aceasta va ieşi în evidenţă prin stilul deja specific poetei.
Nu voi da prea multe expresii, prea multe exemple, pentru că asta ar însemna să iau toată cartea la citit – iar asta este de datoria cititorului, nu a Nu voi da prea multe expresii, prea multe exemple, pentru că asta ar însemna să iau toată cartea la citit – iar asta este de datoria cititorului, nu a criticului. gândurilor, pe care Carmen reuşeşte să le aşterne pe hârtie cu întregul ei suflet – suflet de care trebuie să avem grijă şi să-l protejăm.
Totuşi am să vă spun o expresie – luată total întâmplător – din volum: „Vioara se roagă la muze căutând pace şi-n praf de tobe”. Cine Dumnezeu ar mai fi gândit aşa ceva, îţi spui?! Sau „Subsemnata eu, fericire, domiciliată în vis cu iubire” – adică un fin amestec între metaforele specifice poeziei cu limbajul unor expresii specifice unor… relaţii cotidiene! Gen: acte, contracte, „proces scris” – adică expresii total neromantice, chiar apoetice. Sau cel puţin despre care am învăţat la şcoală …că nu fac parte din limbajul specific liricii. Ca jurist, pot să recunosc că asemenea combinaţii pot fi periculoase, însă Carmen a avut curaj să o facă şi pentru aceasta eu o felicit din inimă! Iată că eu n-am atins această performanţă. CÂNTUL său, joaca sa – răsar, cu adevărat, din toată fiinţa poetei!
De asemenea, Carmen chiar este omul care scrie pe moment exact ce simte, ea îşi descrie perfect starea, versurile ei nu mint, este spontană şi plină de imagini artistice – aş putea spune imagini chiar simpatice – care efectiv îl bulversează pe cititor. Adică deseori trece de la o stare la alta, dar cu o rapiditate extremă. Smulge o lacrimă cititorului, dar ea nu apucă să ajungă pe obraz în jos până la buze, că deja răsare un zâmbet, astfel că lacrima şi zâmbetul se contopesc într-o armonie… halucinantă!”
Alexandrina Chelu

Read Full Post »

IMG_2064

Cu ocazia împlinirii a 450 de ani de la trecerea în eternitate a geniului Michelangelo Buonarroti la 18 Februarie 2014, Florian Chelu Madeva s-a hotărât să mai scoată o carte, de data aceasta cu integrala sonetelor pictorului Capelei Sixtine, în număr de 76.

De data aceasta, am ales să facem lansarea volumului de sonete la Bucureşti, în premieră pentru fundaţia Rock Filarmonica Oradea, pentru a ne bucura de prezenţa traducătorului lui Michelangelo: C.D. Zeletin. Din păcate însă, starea precară de sănătate l-a împiedicat să fie prezent.

Invitaţi de onoare au fost poeta Ana Blandiana, care a lăudat opera muzical-literară a lui Florian Chelu Madeva, respectiv scriitorul Radu Cârneci, un maestru al sonetului şi autor al unei consistente antologii în trei volume cu sonete româneşti, de unde de altfel Florian Chelu s-a inspirat pentru cele patru volume ale sale de sonete muzicale româneşti. Au interpretat sonete muzicale David Bryan (din Shakespeare) şi Alexandrina Chelu (din Louise Labe, Ana Blandiana, Compiuta Danzella Fiorentina şi Veronica Franco), respectiv Florian Chelu a cântat un sonet de Michelangelo, un sonet al scriitorului C.D. Zeletin şi un sonet de Eminescu (Răsai asupra mea).

Din iniţiativa lui Radu Cârneci, au mai luat cuvântul în sală acad. Mihail Diaconescu (care ne-a introdus în istoria fascinantă a acestei forme fixe de poezie, care se dorea, spunea dumnealui „o artă distinctă, datorită formei şi muzicalităţii sale”), poeţii Mihai Prepeliţă, Florica Ceapoi, Theodor Răpan (autor al unui monumental volum de sonete: „365+1 inconosonete”), Anatol Covali (autor al unui volum impresionant „365 sonete”), Petru Solonaru şi Florentin Popescu.

De asemenea, în sală au mai fost prezenţi, în public, personalităţi din diferite domenii de activitate: actorul Mihai Bisericanu, regizorul Mihai Lungeanu (Teatru Radiofonic), scriitoarea Antoaneta Iordache, primarul comunei Mănăstirea Humorului, prof. Constantin Moldovan (un adevărat sonetist, căruia îi aşteptăm cu nerăbdare volumul de versuri), sociologul Cristina Prodescu, dna. Mariana Stănescu (Radio Antena Satelor), dl. Alexandru Rusu (Radio România Actualităţi), scriitorul Emmanuel Engel (fost director al Teatrului de Stat din Oradea, actualmente Teatrul Regina Maria), dna. Loreta Popa, dl. Ion Bădoi din Teleorman etc.

Evenimentul s-a bucurat de un real succes, pe care poate nici nu l-am sperat într-un oraş aglomerat precum Bucureştiul, ocupat poate cu multe alte activităţi politice, sociale şi de orice altă natură, dar nu culturală. Sper că am reuşit, prin mica noastră acţiune, să „resuscităm” istoria literaturii universale, să „zdruncinăm” sonetul şi muzica în uniunea lor cea mai profundă şi să atingem, astfel, inimile celor care iubesc frumosul – arta şi cultura.

Read Full Post »

IMG_1055În seara zilei de 24 Iunie 2013, tinerii din Partidul Social Democrat s-au gândit să sărbătorească Sânzienele prin a le oferi oamenilor pe stradă flori de sânziene şi un pliant cu o scurtă prezentare a acestei sărbători şi tradiţiile ei.
Iniţiatoarea evenimentului a fost Alexandrina Chelu, iar fetele au purtat ii (fiind declarată ziua de 24 Iunie şi Ziua Internaţională a Iei) şi coroniţe din sânziene. Băieţii au dus în spate torţe, spre a întâmpina seara într-o atmosferă de sărbătoare şi tradiţie românească. Unii oameni chiar au fost foarte surprinşi iar marea majoritate nu au ştiut cum arată florile de sânziene.
Evenimentul în sine a dorit să aducă aminte oamenilor că avemsărbători şi tradiţii foarte frumoase şi originale care merită promovate şi cunoscute de publicul larg, spre a ne folosi ulterior la crearea unei imagini frumoase a României culturale în străinătate.

Read Full Post »

Am avut bucuria şi onoarea de a-l avea ca invitat la Oradea pe poetul, dramaturgul şi prietenul Darie Ducan, la un eveniment organizat de mine cu multă dragoste şi pasiune, aş îndrăzni să spun, iar sentimentul ce m-a cuprins în timpul recitalului este indescriptibil.

La doar 24 de ani, Darie Ducan a scris peste 15 volume de poezie şi teatru, iar la doar 19 ani devenea membru al Uniunii Scriitorilor din România. Originar din Târnăveni (jud. Mureş), el a urmat cursurile Facultăţii de Litere de la Universitatea din Bucureşti, absolvind în 2010 cu lucrarea de teorie şi critică literară intitulată „Spaţiul bacovian”.

A debutat în volum în anul 2003 cu Funingine pe rană, Editura Tipomur, urmând destul de multe volume de poezie: Zeii de carton, Tipomur, 2004, poemul Trilogia lapidară, Editura Ansid, 2004, Acordorul de tărgi, Editura Ansid, 2005, Lungi plantaţii de singular, Editura Nico, 2007, 50 Sonete, vol. I, II, III, Editura Nico, 2007, Cartea dintre doi tâlhari, Editura Nico, 2008, Aprilie aseptic, Editura Nico, 2010, 2011, Spirt (scurtmetraj), Editura Nico, 2011. Scrie de asemenea şi teatru, publicând mai multe volume: Dreptunghiul leproşilor, Editura Nico, 2008, Prerogativele lui Dumnezeu, Editura Nico, 2010, Republica de cenuşi aruncate în mare, Editura Tracus Arte, 2012.

Recitalul de muzică şi poezie de la Oradea a înglobat de altfel lansarea a două cărţi noi: „Spirt ethanol” şi „Câteva feluri de cancer”, cărţi din care poetul a recitat, alternativ cu melodiile cantautoarei Alexandrina Chelu şi ale compozitorului Florian Chelu Madeva, cu ajutorul flautistului Mircia Covaci. Iată ce spune Aurelian Titu Dumitrescu despre cartea „Spirt” a lui Darie Ducan:

Fascinant este în această carte limbajul, căci, altfel, poetul, deşi abia a trecut de douăzeci şi patru de ani, a intrat de mult timp în obişnuinţa de a scrie bine. Darie stăpâneşte şi un vocabular al folclorului (din care şi improvizează) şi al culturii rurale, dar şi un vocabular care cuprinde tentacular oraşul construit în zilele noastre.[…] Prin poezia fără false pudori a acestui autor tânăr, concepţia ajunge la viziune şi viziunea ajunge la firesc iar vocabularul, transfigurat în totalitate, devine limbaj cuprinzător, generos.[…] Ceea ce fascinează la această poezie este imponderabilul relaxat până la inefabil. Sufletul corectează mereu trupul şi ceea ce este fizic în lume. Darie caută mereu adevărul şi nu se supune nimănui.[…] Până la urmă, Spirt este o carte de poezie de dragoste, dar, în acest aparent cuplu, nici el nu o asumă pe ea, nici ea nu îl asumă pe el. Astfel, relaţia este pustiitoare şi cere purificare continuă.[…] Tânărul Darie Ducan este un excepţional poet fără glorie, deşi despre el toţi ştim, dar nu credem că vom da sama.”

Evenimentul a avut loc într-un cadru intim, restrâns, la Casa de Cultură a Municipiului Oradea (Arlus) vineri, 24 August 2012, şi s-a bucurat de aprecierea celor prezenţi. Îndreptăm mulţumiri domnului Flavius Bunoiu şi doamnei Adelina Turean pentru sală şi graficianei Victoria Cucu pentru minunatul afiş pe care îl puteţi admira în articol.

Mulţumirile mele se îndreaptă şi spre poetul Darie Ducan, pentru frumoasa prietenie care ne leagă şi care sper să mai nască evenimente de acest fel, pentru îmbogăţirea sufletească a poetului din fiecare om.

 

 

Read Full Post »

Am ocazia sa va invit pe calea blogului meu la un eveniment cultural de o reala importanta, care provoaca la implicare printr-o metoda neconventionala, si anume incurajarea lecturii in spatiu public. „Lecturi Urbane este un proiect de implicare socială ce are drept obiectiv principal încurajarea lecturii în spaţiile publice şi crearea unui nou model de a contribui la binele comunităţii.”, spune Ioana Gadoiu care, cu initiativa ei, doreste sa atraga cat mai multi tineri sa citeasca. Personal, ma bucur foarte mult cand citesc cate un asemenea eveniment, chiar daca-l aflu pe facebook sau prin alte metode de informare, pentru ca imi atrage atentia, fata de numeroasele event-uri pe care le primesc: „2 Beri la pret de una” sau „Dush party in nush ce club”.  Regret ca nu am avut ocazia sa merg in anii trecuti, insa de data aceasta nu mai ratez.

Va chem cu drag la eveniment!

Multumim Alina Gadoiu!

Cea de-a 5-a ediţie a Lecturi Urbane Oradea va avea loc, sâmbătă, 19 mai 2012, cu începere de la ora 20.00, în Parcul 1 Decembrie din Oradea, în cadrul evenimentului „Festivalul Luminii Oradea”.

Festivalul Luminii în Oradea este organizat cu sprijinul și finanțarea Agenției Naționale pentru Sport și Tineret prin Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Bihor și al Casei de Cultură Oradea

http://oradea.orasulciteste.ro/

Read Full Post »

Teatrul Regina Maria din Oradea a răspuns pozitiv propunerii tatălui meu, Florian Chelu Madeva – preşedinte al Fundaţiei Rock Filarmonica Oradea, de a realiza un spectacol de muzică şi poezie în marginea poetesei franceze renascentiste Louise Labé, spectacol intitulat: „Luth, compagnon…”. Aceasta este considerată ca fiind prima feministă a Franţei, fiică de frânghier, dotată cu o educaţie aleasă – era cultă, bogată – şi avea astfel posibilitatea şi curajul de a-şi transmite sentimentele de dragoste şi pasiune prin creaţiile sale literare: sonete, poeme şi elegii. Se cunoaşte că poetesa ar fi cântat la lăută sonetele sale, presupunem că în stilul epocii, şi anume sec. XVI.
Momentan, doar cele 24 de sonete ale poetesei sunt traduse în limba română de către poetesa Veronica Porumbacu, într-o variantă impecabilă, dar se mai aşteaptă totuşi un nou condei care să atingă şi partea necunoscută încă limbii române – şi anume celelalte poeme şi elegii.
Data de 21 martie 2012 a însemnat pentru Oradea o triplă celebrare: desigur, Ziua Internaţională a Poeziei, Ziua Internaţională a Teatrelor de Păpuşi şi, desigur, ziua tatălui meu, Florian Chelu, care a împlinit frumoasa vârstă de 60 de ani, zi în care a dorit să facă şi el un cadou publicului prezent la spectacol, şi anume CD-ul „Luth, compagnon…”. Alături de toate aceste celebrări, să nu uităm că 21 martie este şi ziua copiilor orfani, ziua sindromului Down şi… ziua lui J.S. Bach! O zi fatidică…
Spectacolul a fost realizat într-un stil renascentist, în regia lui Emil Sauciuc, din distribuţie făcând parte: Alexandrina Chelu (poetesa), Iuliana Chelu, Zentania Lupşe, Anca Turcuţ, Florian Chelu Madeva (chitară şi voce), Mircia Covaci (flaut), Andrei Fazecaş, Igor Lungu (bufon), Ştefan Postol (pictor), Emil Sauciuc, Florin Stan, Rin Tripa, Maria Trendler (violoncel) şi Monica Trendler (vioară). Spectacolul a fost o adevărată explozie de sunet, lumină şi culoare, reunind astfel mai multe arte: muzica, poezia, dansul, magia, teatrul şi pictura. De asemenea, costumele au fost create de către mama mea, Iuliana Chelu, cu ajutorul croitoreselor Kaunat Edit şi Marincaş Maria, după picturi originale din Renaştere, respectiv de scenografa Oana Cernea.
Aş mai adăuga, ca fapt subiectiv, că munca la acest spectacol a fost totuşi infernală, ţinând cont de greutatea execuţiei costumelor, greutatea învăţării unor melodii în limba franceză veche, cea vorbită în Renaştere şi aproape total diferită de franceza modernă, greutatea recitării unei poezii (nu este deloc uşor să ştii să spui o poezie, iar regizorul Emil Sauciuc ne-a învăţat o lecţie foarte importantă despre cum să spui o poezie) respectiv greutatea transpunerii actorilor într-o epocă total diferită, cu o altă graţie, atitudine, eleganţă şi trebuie să recunosc că a fost o încântare şi pentru public şi pentru actori, din cele ce-am observat şi din cele ce mi s-au transmis.
Acest spectacol a devenit astfel a 8-a premieră a Teatrului Regina Maria, având loc la sala Arcadia, eveniment prezentat în premieră mondială absolută şi se va relua în data de 7 aprilie 2012, ora 19:00, în acelaşi loc.

Foto: Ziarul Crisana

Read Full Post »

Older Posts »