Primul meu proiect pentru Consiliul Local Oradea

Dragii mei,
Primul meu proiect pentru Consiliul Local Oradea e posibil să devină realitate, datorită unei bune comunicări în cadrul partidului, în mod special, la tineret. Partidul Social Democrat s-a arătat foarte deschis în privinţa materializării ideilor de proiecte ale tinerilor, motiv pentru care, primind sarcina să întrebăm mereu cetăţenii cu ce se confruntă sau ce-şi doresc în oraşul lor, eu mi-am făcut datoria chiar şi… când plimbam vara căţelul cu prietena mea.
Să mă laud puţin? (Sunt modestă, dar vreau să se ştie) Am un câine ciobănesc mioritic (rasa preferată), un câine mai neastâmpărat, greu de dresat, greu de obişnuit cu alţi căţei şi, evident, greu de lăsat din lesă (nu ştiu în ce măsură l-aş mai putea duce acum în parc, ţinând cont de faptul că în curând mă va depăşi, dacă sare pe mine).
A plimba căţelul este o plăcere, socializăm (şi câinii între ei, dar şi stăpânii lor), dar nu şi atunci când avem un câine agresiv, care n-a fost lăsat vreodată din lesă, sau când avem un pui care nu ştie încă să stea în lesă, dar ne e teamă să-l lăsăm liber, să nu fugă. Iar pe cei agresivi, să nu-i muşte pe trecători. Medicii veterinari confirmă faptul că un câine permanent legat devine mai agresiv, mai puţin sociabil. Riscul ca acesta să fugă sau să muşte creşte atunci când este brusc dezlegat. Iar în ce priveşte puii, aproape că nici nu ne gândim să-i lăsăm liberi, nefiind încă obişnuiţi cu stăpânii, cu mediul.
Stând de vorbă cu stăpânii de câini (socializare – şi nu pe facebook), mi-au sugerat că ar fii o idee foarte bună amplasarea unui ţarc pentru câini (pui şi maturi) şi în centru (preferabil în Parcul 1 Decembrie). Un asemenea ţarc există în spate la Lotus, construirea lui nu este dificultoasă, şi ţinând cont de faptul că în tot oraşul sunt câini şi stăpâni de câini, nu doar în zona Lotus, ar putea fi amplasate cel puţin 3 ţarcuri în zone diferite ale oraşului. Momentan, propunerea mea ar fi în Parcul 1 Decembrie. Un ţarc separat pentru pui, separat pentru maturi, în care căţeii să fie lăsaţi liberi, să socializeze cu alţi câini şi să se obişnuiască şi fără lesă (ţarcul ar fi util şi pentru acei stăpâni care vor să stea puţin liniştiţi în parc fără căţel în lesă sau pentru cei cărora le e teamă să-i lase liberi.
Aş fi curioasă să ştiu ce părere aveţi despre un asemenea proiect, mai ales că acum, de când a fost adoptată în Parlament legea eutanasierii câinilor comunitari, am cam fost bulversată să văd până unde se poate ajunge – la “soluţia finală”, de fapt. Ştim noi cine a mai adoptat o asemenea măsură… asupra oamenilor.
Pentru ca legea să treacă în Consiliul Local, aş avea nevoie de cel puţin 500 semnături, prin care să dovedesc că oamenii vor un asemenea ţarc, că sunt de acord cu o asemenea măsură, că li se pare utilă. Modul în care se va semna petiţia încă nu se ştie, vă voi da de ştire, însă şi pe minus grade voi ieşi, dacă va fi cazul, să adun semnături.
Vă mulţumesc şi sper să mă sprijiniţi.